Pagini
▼
▼
miercuri, 16 septembrie 2015
vineri, 11 septembrie 2015
Friday Flowers 18 : Al cincilea anotimp
Este toamna sau inca nu?
Ca o scurta recapitulare a celor 2 luni in care am lipsit de pe blog pot spune ca vara asta a fost plina; am vizitat multe locuri frumoase si am fost surprinsa de evenimente neasteptate. Sper sa reusesc sa povestesc mai multe pe viitor pentru ca momentan sunt prinsa cu "borcaniada " pentru iarna. :)
In lipsa mea am pierdut ziua de nastere a Loredanei, cei 7 ani impliniti de Jurnalul Anei si cu siguranta si alte momente importante. O sa incerc sa recuperez din mers, dragi prieteni.
La multi ani si felicitari!
"Femeia este al cincilea anotimp in care natura se odihneste, amintindu-si toate florile primaverii, toate privighetorile verii, toti strugurii toamnei si toate ninsorile iernii” (Grigore Vieru).
cu mult drag,
Ana ma motiveaza sa postez imagini cu flori in fiecare vineri.
luni, 7 septembrie 2015
Pe ultimul drum...
Vroiam sa scriu despre o poveste de dragoste impresionanta si o vindecare miraculoasa, dar evenimentele m-au pus in fata unui fapt implinit...
In fata mortii nu-mi ramane decat tacerea...amintirile frumoase din liceu si ultima noastra intalnire dupa multi ani. Ramona era fericita! Casatorita, frumoasa, cu parul lung pana la brau, negru. Contabila. Radea! Asa o stiam si eu, mereu zambind. Cancer. Spital. Ea are 33 ani...Ultima sansa. Operatie. Complicatii...
............................................................................................................................................................
In fata mortii ma gandesc la viata... la cat de fragili suntem... la ceea ce e important... la timp...
In fata mortii realizez ca nu poti sa fii decat sincer cu tine insuti... sa te vezi exact asa cum esti...
................................................................................................................................................................
Ma gandesc la sotul ei, care a luptat pana in ultima clipa sa o salveze, cum a strans bani sa o duca la Viena sa o opereze, la durerea lui, la intrebarile care-l framanta in legatura cu actul si sistemul medical din Romania... Poate e razvratit pe lume, pe Dumnezeu, pe tot! Si cine n-ar fi?!
................................................................................................................................................................
Eu cred in Hristos, in inviere! Draga prietena, daca si tu crezi la fel, cu siguranta ne vom revedea!
Dumnezeu sa o odihneasca!
In fata mortii nu-mi ramane decat tacerea...amintirile frumoase din liceu si ultima noastra intalnire dupa multi ani. Ramona era fericita! Casatorita, frumoasa, cu parul lung pana la brau, negru. Contabila. Radea! Asa o stiam si eu, mereu zambind. Cancer. Spital. Ea are 33 ani...Ultima sansa. Operatie. Complicatii...
............................................................................................................................................................
In fata mortii ma gandesc la viata... la cat de fragili suntem... la ceea ce e important... la timp...
In fata mortii realizez ca nu poti sa fii decat sincer cu tine insuti... sa te vezi exact asa cum esti...
................................................................................................................................................................
Ma gandesc la sotul ei, care a luptat pana in ultima clipa sa o salveze, cum a strans bani sa o duca la Viena sa o opereze, la durerea lui, la intrebarile care-l framanta in legatura cu actul si sistemul medical din Romania... Poate e razvratit pe lume, pe Dumnezeu, pe tot! Si cine n-ar fi?!
................................................................................................................................................................
Eu cred in Hristos, in inviere! Draga prietena, daca si tu crezi la fel, cu siguranta ne vom revedea!
Dumnezeu sa o odihneasca!